Îngăduiți-mi așadar, cu recunoștință, să citez.
Și faceți, dragii mei, loc Poeziei în viețile voastre.
*
”Eu vin în Ţara Moţilor mereu,
Aici mă simt în largul meu Acasă,
Aici e mai aproape Dumnezeu
De pâinea şi de vinul de pe masă,
Aici, lângă Ponoare şi Râmeţi,
Printre ciobanii mei cu ţundra sură,
Mai doare încă slova sub peceţi,
Horea şi Cloşca mai îndură
Pe Dealul unde nu răsare grâu
Ci iarbă numai şi durere multă,
Doineşte Moţul cu şerpar la brâu,
Pădurile stau în genunchi şi-ascultă
Acolo-n Munţii roşi de îndoială
Şi Arieşul murmură pelin;
Prin gândul meu e zvon de catedrală,
Eu vin în Ţara Moţilor şi vin
Acestor oameni, încă drepţi şi vii,
Acestor locuri sfinte să mă-nchin,
De jertfa lor îndură-te, Părinte,
Acum şi-n vecii vecilor. Amin.
Eu vin în Ţara Moţilor mereu,
Aici mă simt în largul meu Acasă,
Aici e mai aproape Dumnezeu
De vinul şi de pâinea de pe masă...”
Încă o dată mulțumim, Nicolae Nicoară-Horia !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu