Aurul Apusenilor pe YouTube

 

Aurul a însemnat suferință.

Într-un fel sau altul, asta mi-au spus toți oamenii cu care am stat de vorbă acum 18 ani când acest serial a fost filmat. Privindu-l acum, îmi dau seama că s-au mutat la Domnul cei mai mulți dintre ei...

Aurul a însemnat suferință. Nimeni nu s-a apropiat de aur și de povestea lui fără să plătească un preț. Nici eu. 



Dar acest proiect a însemnat mult mai mult. Mi-a îngăduit să mă cunosc, și într-un fel să devin cine mi-era scris să fiu. Fără acest serial, viața ar fi fost mai simplă, mai confortabilă și ... mai pustie.

Roșia Montană ne salvează pe noi, spuneam cu ani în urmă, și pentru că e ziua ei azi, o spun din nou. Fără această poveste de lacrimi și sânge a aurului, aș fi riscat să nu ajung niciodată om.

Și-apoi au fost bucurii și lecții, și întâlniri ca niște pagini din Pateric, și culori ale cerului și pământului pe care nu le-aș fi văzut altfel niciodată. Și unul sau mai multe sate cu case de lemn presărate pe văile înguste și versanții domoli ai Apusenilor, unde pâlpâie încă în ferestre Nădejdea.

Redifuzarea celor patru episoade pe TVR Cultural în această primă iarnă a regăsirii sale m-a obligat să admit că am încercat să uit din nou cine sunt, ce contează, ce știu să fac, ce e important pentru mine, ce e adevărat și ce e bine. 

Am uitat ce drag îmi era să scriu, să vă scriu vouă celor pe care nu vă cunosc și totuși vă știu, cititori ai acestor pagini răzlețe ... Nu-i nimic. Acum îmi amintesc. 

De fapt v-am scris azi pentru că e ziua Roșiei Montane, cea intrată în Patrimoniul Cultural al Umanității, și doream să împărtășesc cu voi un dar.

https://www.youtube.com/playlist?list=PLxO8-C91Lp90nzbCO6xhDxyvl442aL2CR

La acest link puteți viziona online cele patru episoade ale serialului Aurul Apusenilor (2006).

Vă mulțumesc.

Imaginea de mai sus a fost surprinsă de mine într-o zi de filmare pe masivul Corabia, o zi de muncă grea pe hotarul dintre pământ și cer, alături de niște oameni care iubesc tare mult Apusenii și care au avut mare încredere în mine.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu