Din nou, un popas : Cabana Cotul Arieșului


Din când în când, mi-e sufletul călător, așa, fără griji, fără un scop, fără o luptă de purtat. Și atunci pagina asta e doar de bucurie, de dor...

Dacă sunteți în drum prin Țara de Piatră, aveți răbdare să alegeți locul de popas: merită.
Câteva locuri sunt din cale afară de plăcute, și cel de care am ales să vorbim azi e din toate punctele de vedere perfect.

De unde să începem ? Ce anume căutați, în Apuseni ?
Să zicem... un loc frumos, între dealuri, pajiști, ape, poieni, păduri și stânci...
Nici chiar în sat, dar nici chiar în loc pustiu, să vezi cum se ridică fumul peste acoperișurile caselor moțești...




Să urcați atunci un pic mai sus de Câmpeni, chiar după intrarea în comuna Vadul Moților, cam pe unde face Arieșul un cot ...
Exact.
La Cotul Arieșului.
Cabana Cotu Arieșului.

Ce-ar mai fi de trebuință ?
O cabană frumoasă, simplă și grațioasă la exterior, confortabilă, modernă și elegantă la interior.
Un restaurant elegant, cu terasă generoasă, ferestre uriașe, bucătărie delicioasă, meniu variat și prețuri convenabile.
 Un pod de lemn, care te trece Arieșul Mare și îți îngăduie să urci pe pajiște, taman bine până unde vederea e perfectă.
Și, dacă e vară, o piscină descoperită la umbra a doi brazi înalți.




 Am uitat ceva ?
Da, o serie de foișoare presărate pe pajiște, la malul râului...
Locuri de grătar, firește. Și locuri de joacă, pentru copii.






Și mai ales o groază de lucruri care nu încap în fotografii, nici în clasificări.
Prietenie. Ospitalitate.
Gospodari buni.
Un cârnaț făcut de casă, afumături cu specific local, balmoș, palincă, lapte, brânză și tot ce mai crește pe-aici și vine să se adauge meniului ...

Pace.
Somn liniștit.
Povești din Apuseni.

Și ce dacă e încă iarnă, și încă fără zăpadă ?...

Dacă am uitat ceva, sau dacă vreți informații mai precise, eu aici le-am găsit :
 http://www.cabanacotulariesului.ro/


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu