Un alt popas: Casa Butnarului

Mi-am amintit zilele astea de toamnele Apusenilor. Pentru că e deja toamnă rece și tristă pe strada mea, mi-am adus aminte de toamna de-acum trei ani când am ajuns, prea târziu și prea pe fugă, la Râmeți.
Despre călătoria asta ma mai scris, și despre cheile unde se bat munții cap în cap, și despre mânăstirea cuibărită între stânci, și despre platoul Trascăului cu satele lui de poveste...



Ce nu am scris, și mă gândesc să scriu acum, este ce popas plăcut am făcut în toamna aceea la Casa Butnarului, și ce gazde primitoare am avut.

Am ajuns târziu, când se însera, și abia dacă am băgat de seamă casa frumoasă, veche, pe lângă care am trecut. Doamna casei se grăbea să ne conducă spre foișor, unde era pusă masa... Era frumos, un foișor mare, luminat, în mijlocul grădinii, ca un basm de altă dată, dar era atât de frig, și bucurându-mă din plin de frumusețea locului spre care ne urca aleea îngustă, m-am întrebat cum vom putea mânca afară, în seara înghețată de noiembrie...
Pulberea s-a ales de mirarea mea stupidă : foișorul era închis cu geamuri călduroase, dar imense și atât de curate, încât de la depărtare de câțiva metri ele păreau să lipsească. Înăuntru era cald, și bine, te simțeai de parcă ai fi cinat în grădină, printre ultimele mere și gutui coapte, dar protejat cu ajutorul focului vesel și prietenos din soba bătrânească de bucătărie... O gazdă drăguță, eficientă, pricepută și educată, care prețuiește cu adevărat locurile și lucrurile vechi și frumoase printre care trăiește, își primește oaspeții și-și crește copiii minunați, care ne-a ajutat să uităm osteneala drumului cu o masă delicioasă și cu poveștile ei pline de farmec și de umor din satul ascuns în Valea Geoagiului, unde descoperise ea potențialul fabulos de bucurie ascuns în casa bunicilor ei prin alianță...

Am rămas trei seri la Casa Butnarului. Din camera mea de la mansardă, prin fereastra din acoperiș, se vedea cerul înstelat al Apusenilor.
Au trecut de atunci trei ani și nu am uitat acest scurt popas minunat, pe care vi-l recomand din toată inima.
N-am făcut poze. Dar vă recomand să le găsiți aici :
https://www.facebook.com/casabutnarului/photos/?tab=album&album_id=532027526846747

Mai multe despre Pensiunea Casa Butnarului:
https://www.facebook.com/casabutnarului/

Și ... mai e ceva.
Știți ce e un butnar ?
Nici eu nu știam.
:)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu